Attraction triggers (III)

2. Preselectia feminina

Domnilor, nu vi se pare ca daca aveti deja o iubita/nevasta/amanta parca si alte femei va gasesc atractivi?

Doamnelor si domnisoarelor, v-ati intrebat de ce considerati atractivi multi dintre barbati aflati deja in relatii?

Exista doua explicatii. Una este obiectiva (rationala) si anume ca acel barbat chiar este atractiv iar a doua este subiectiva (irationala). Ne vom referi strict la cea de-a doua numita si “preselectia feminina”. Asta inseamna ca femeile considera mai atractivi barbatii aflati deja in compania unor alte femei, doar plin simplu fapt ca sunt langa o femeie (sau mai multe). Este o rationalizare sub-constienta a femeilor care considera ca daca o alta femeie a selectat un anume barbat ca si sot/iubit/amant sau macar ca si prieten/amic inseamna ca acel barbat are ceva de oferit (si nu ma refer la “oferit” in sensul material) si atunci devine brusc mai atractiv.

Prieteni, faceti un mic experiment. Daca aveti o iubita, iesiti cu ea (daca aveti mai multe, si mai bine, iesiti cu toate, haha) si observati cu atentie “feed-back-ul” femeilor din jur. In alta zi, iesiti cu un grup de amice (prietene platonice). In alta zi, iesiti cu un grup mixt (barbati-femei). In alta zi, iesiti doar cu un grup de barbati. Sunt convins ca veti fi surprins de reactiile (feed-back-ul) femeilor din jur (excluzand ipoteza ca sunteti izbitor de atractiv/respingator, bogat, celebru etc, in acest caz iesind oricum in evidenta indiferent cu cine ati fi). Sau puneti 2 gemeni identici, unul insotit de o femeie si altul singur si intrebati femeile din jur.  

Simplul fapt de a fi in compania unei femei va ridica gradul de atractivitate in ochii unei terte femei. Credeti-ma. Este garantat, studiat  si experimentat. Va vine in minte vreo scena de asta mai tragi-comica cu doua femei tragandu-se de par pentru vreun barbat? S-ar putea sa nu fie altceva decat un conflict cauzat de competitia bazata pe preselectie prost inteleasa (a nu se confunda cu gelozia!!!). Si de multe ori daca una din femei renunta la acel barbat si cealalta femeie va renunta de-asemenea. Practic, explicat babeste, asta ar veni ceva de genu ”Ah, Tanta il iubeste pe Costel, nici nu ma mira la ce barbat fatal e, il vreau si eu, ce, eu sunt mai proasta sau mai urata ca nenorocita aia de Tanta?” sau reversul ”Ah, Tanta nu-l mai vrea pe Costel, o avea si fata asta dreptate, prea boschetar e si Costel asta, ce oi fi vazut si eu la el pe vremea cand eram moarta dupa el?”

Fetelor, priviti poza de mai jos (da, sunt eu, in zilele mele mai proaste… haha.......glumesc)

Nu-i asa ca il gasiti atractiv pe norocosul nostru erou necunoscut? Nu ma mintiti va rog ca va creste nasul ca lui Pinochio. Daca eroul nostru necunoscut (sa-l numim Petrica) era singur sau intr-un grup doar de baieti probabil ca nici macar nu l-ati fi remarcat. Nici macar pentru o fractiune de secunda. Era doar o umbra, un alt “fraier” inconjurat de alti fraieri disperati la fel ca si el. Dar in cazul de fata Domn’ Petrica are deja statut de playboy in ochii dumneavoastra. Si cum n-ar avea.

Sa studiem poza din perspective unei femei oarecare (sa-i zicem Marioara) din clubul respectiv unde se afla Petrica si cele trei “dive” de langa el. Ce zice Marioara in capsorul ei frumos aranjat la salonul cel mai fitos din oras:

“Vai de mine, cine o fi tipu’ asta?...Ce sexy e, sa mor...Parca se si uita un pic la mine...Ce bengos e…Aia din stanga tre’ sa fie prietena lui ca prea lipita sta de el…Si ce lesinata e, parca ar fi la 5 secunde de un alt orgasm…Si aia din dreapta ce ciudoasa e saraca…Cum se uita la prima…Sigur ar vrea sa fie in locul ei…Iar aia cea mai din dreapta ce se uita asa la mine, sper ca nu s-a prins ca ma uit la tip….Da' arata bine de tot tipu’….SUPER…...Oare cine e si cum il cheama ca nu l-am mai vazut pe aici”

Acu’ serios prieteni, da aveti vreo iubita care sa fie asa de expresiva ca si duduita din stanga pozei, garantat veti mai face rost inca de macar 2 iubite in noaptea aia! Garantat, daca nu, sa-mi creasca mie nasu’ ca lui Pinochio.

Attraction triggers (II)

1. Statutul social (celebritate / putere / avere)

Statutul social il consider cel mai important. Statutul este dat fie de celebritate fie de putere fie de avere sau combinatie intre ele. Ideal ar fi toate trei impreuna iar de multe ori ele merg mana in mana dar daca ar fi posibil (intr-un caz ipotetic) sa le putem separa sunt convins ca celebritatea in sine bate puterea iar aceasta la randul ei bate averea. Cu alte cuvinte un barbat celebru (fara putere si avere) va fi considerat mai atractiv decat doar un barbat cu putere (fara celebritate si fara avere) iar acesta mai atractiv decat un barbat cu avere (fara celebritate si fara putere).

Nu cred ca pot sublinia indeajuns importanta statului social. Multa lume considera ca doar banii ajung. Gresit. Femeile (in general) nu sunt atrase de banii in sine. In schimb celebritatea este un killer absolut. Daca nu credeti asta va rog sa mergeti la un concert sa vedeti cum se manifesta domnisoarele la vederea idolilor lor. Sau intr-o discoteca unde apar niscai mici celebritati locale (fotbalisti, manelisti si alti baieti de baieti).

Va rog priviti cu atentie la clipul de mai jos. Daca credeti ca donsoara din clip era impresionata de cum arata saracu' de Jacko (fie-i tarana usoara, era baiat bun, dar vai de capul lui, nici nu mai sti ce era, barbat, femeie, negru, alb, adult, copil) sau de banii lui va inselati. Era pur si simplu coplesita de a atinge o celebritate (si ce celebritate) si de a fi o mica parte din universal acelei celebritati. Alte cuvinte sunt de prisos.

Dupa celebritate vine puterea. Henry Kissinger spunea ca “puterea reprezinta cel mai puternic aphrodisiac”. Stiati ca Gingis Han (Genghis Khan sau cum s-o scrie) are aproximativ 16 milioane de descendenti? 

Acuma veti spune “pai ala facea ce vroia el, cine putea sa-i zica nu?”. Corect, in multe cazuri aveti dreptate dar ma indoiesc ca in toate. Sunt convins ca de multe ori gramezi intregi de domnisoare se calcau care mai de care in picioare sa ii intre in gratiiile lui Maria-sa.

Si la urma vine banii. Dupa cum am mai zis banii in sine nu creaza atractie dar ajuta. De ce ar strica? “Banii nu aduc fericirea, dar o pot cumpara”.  

Attraction triggers (I)

Sincer, as fi preferat un titlu in Romana dar nu mi-a venit niciunul mai bun decat cel curent in Engleza. As vrea sa discut despre ce sta la baza atractiei intre sexe iar cuvantul “trigger”(declansator) e cel mai bun termen pe care l-am gasit. Barbatii vor sa atraga cat mai multe femei, femeile vor la randul lor sa atraga barbati (nu neaparat cat mai multi ci mai degraba de cat mai buna calitate). Am putea extrapola ca barbatii vor cantitate si femeile calitate dar nu asta era subiectul principal. Voi reveni pe viitor cu un post special despre calitate/cantitate. Deci dupa cum ziceam, ambele sexe doresc o atentie cat mai ridicata din partea sexului opus si chiar daca nu recunoastem asta facem toata viata. Incercam (poate nici macar nu e o incercare constienta, ci una care vine din subconstient, fiind nascuti cu ea) sa fim remarcati de sexul opus. E normal. Femeile se imbraca provocator, merg la saloane de infrumusetare, schimba sfaturi intre eledespre ce se faca cu iubitii lor, citesc reviste despre nunti si maritis etc. Barbatii incerca sa faca bani, sa ajunga la putere, sa devina celebrii, dau cu pumnul in piept si in altii etc. Toate acestea sunt facute doar pentru a trage sexul opus si va trebui sa ma repet spunand ca majoritatea nu vor sa recunosca asta. Ca ne place sau nu, asa suntem facuti din punct de vedere biologic. Hai totusi sa trecem la lucruri mai concrete si sa amintim acesti “triggers”/declansatori ai atractiei. Inainte de asta vreau sa atrag atentia asupra faptului ca acesti factori declansatori se refera STRICT la atractie si nu la compatibilitatea pe termen lung. Cu alte cuvinte, doua persoane pot sa fie atrase in mod reciproc dar asta nu inseamna ca sunt si compatibile pe termen lung, ca si cuplu. Sper ca am facut aceasta distinctie cat se poate de clar. Si o a doua explicatie (si ultima) la fel de importanta. Acesti factori care declanseaza atractia nu sunt universali si nu vor fi valabili pentru fiecare persoana in parte DAR (un mare dar) vor fi valabili pentru un numar foarte mare de persoane.

Recunosc ca lista de mai jos e subiectiva dar cred ca am dreptate in aplicabilitatea ei la majoritatea barbatilor si femeilor. Asa ca daca va simtiti o exceptie, e ok, nu e nici rau nici bine, dar asta nu inseamna ca lista nu e adevarata pentru alta persoane.

Ok. Gata cu palavrageala. Cele doua liste (cu comentariile de rigoare) 

Cu ce atrag femeile barbatii

1. Fizicul (corp si fata)

2. Varsta (no comment here)

Ca va place sau nu cam asta e. Atractia primala, animalica e cauzata doar de cei doi factori. Orice alta calitate a femeilor (personalitate, comportament, educatie, cariera,  moralitate etc) nu sunt declansatori ai atractiei ci doar factori pe care un barbat ii va considera in cazul in care doreste o relatie pe termen lung cu acea femeie.

Acum sa trecem la lista mai complicata

Cu ce atrag barbatii femeile

1. Statutul social (celebritate / putere / avere) - Importanta relativa capitala

2. Preselectia feminina - Importanta relativa majora

3-4-5 (la egalitate). Aparenta fizica (“looks” / stil) - Importanta relativa medie

3-4-5 (la egalitate). Personalitatea exterioara (carisma / sarm / incredere in sine / comportament / "body language" etc) - Importanta relativa medie

3-4-5 (la egalitate). Aptitudinea de seductie (“game”) - Importanta relativa medie

6. Personalitatea interioara (moralitate / caracter / empatie etc) - Importanta relativa minora

7. Inteligenta - Importanta relativa medie cu corelatie negativa!!! (explicatii mai detaliate intr-un post ulterior)

Cam complicata lista asta, nu? Era mai simplu sa emitem feromoni ca si fluturii. Nu ar trebui totusi sa va mire intrucat femeile raspund la o diversitate de stimuli asa ca a trebuit sa ma gandesc un pic ca sa formulez lista intr-un mod cat mai cuprinzator dar in acelasi timp cat mai clar. Nu cred ca am timp suficient sa discut lista asta mai pe indelete si nici nu vreau sa am un post prea lung asa ca ma opresc aici si cat de curand voi intra in detalii pentru ca merita.

Mitul monogamiei (II)

Povestea lui Og reflecta cat se poate de bine (chiar daca prezentata intr-o forma alegorica si satirica) dinamica relatiilor dintre sexe de la inceputul omenirii. Pe scurt, in conditiile in care societatea nu impune anumite reguli de buna convietuire, barbatii sunt poligami iar femeile sunt hipergame, adica tintesc catre barbati cu statut social mai ridicat sau cel putin egal cu al lor (hipergamie). 

Cu alte cuvinte, in conditiile unei piete sexuale (sexual market) libere si neregularizate, barbatii vor incerca sa aiba cat mai multe partenere iar femeile vor incerca sa aiba doar “crema” barbatilor, adica clasa conducatoare/elita (fie economica, politica, militara, religioasa sau sociala) chiar daca vor trebui sa imparta barbatii din aceasta elita cu alte femei "concurente". Monogamia a fost impusa de-a lungul timpului tocmai pentru a evita dezechilibre in structurile societatii, care ar fi atentat la buna functionare a respectivei societati. O societate care nu se bazeaza pe relatii monogame nu poate functiona la parametrii normali decat pe o perioda scurta de timp, ulterior prabusindu-se in mod inevitabil. De ce? Simplu. Atat clasa conducatoare (barbatii si/sau femei) si femeile obisnuite isi bazeaza buna desfasurare a vietii cotidiene pe contributia barbatilor obisnuiti. Fara de ei societatea ar colapsa. Ei sunt cei care (in cea mai mare masura) construiesc, intretin, apara si dezvolta tot ce tine de “infrastructura”. In momentul in care acesti barbati obisnuiti isi pierd interesul si motivatia de a sustine o anumita societate, aceasta se prabuseste cat se poate de repede. Iar cea mai buna motivatie a fost de-a lungul historiei tocmai “familia”, adica relatia monogama dintr-un barbat si o femeie si urmasii lor biologici (copii). Ce s-ar intampla daca monogamia nu ar fi “impusa” de catre societate ca un fel de mechanism de auto-prezervare? S-ar produce o polarizare sexuala extrem de periculoasa. Clasa “conducatoare” ar acapara (fortat sau nu) majoritatea femeilor formand adevarate haremuri, femeile ar tinde (fortate sau din placere) catre clasa conducatoare iar barbatii obisnuiti s-ar trezi fara posibiliatea de a-si intemeia o famile (sotie si copii legitimi). Ce s-ar intampla in acest caz? Barbatii obisnuti (si in special cei tineri, care au reprezentat tot timpul grupul demografic cu cel mai mare grad de volatilitate si periculozitate) ar trece la actiuni violente indreptate asupra clasei conducatoare si femeilor sau ar abandona pur si simplu respectiva societate fie in mod pasiv (prin delasare si neimplicare in activitatile curente) fie in mod activ (prin plecarea catre alte regiuni/zone/tari/societati care le-ar oferi conditii mai favorabile de acces catre femei).   

Acum poate intelegeti semnificatia titlului, si anume “mitul monogamiei". Mit pentru ca oamenii nu sunt “nascuti” monogami ci sunt “crescuti” monogami, tocmai pentru a putea perpetua societatea in care traiesc.

Se pare ca doar 3-5% dintre mamifere sunt monogame (monogamia la mamifere) iar oamenii nu fac parte din acest mic procent. 

In ceea ce priveste societatea moderna parerea mea este ca incet incet instabilitatile socio-economice actuale vor duce la deregularizarea monogamiei formale (prezenta in ultimele 2 secole) si se va tinde catre formarea a tot mai multe “haremuri de facto” (exemple de haremuri moderne).

Aceasta societate a viitorului termen scurt-mediu nu va fi viabila pe termen lung si va fi inlocuita de catre o societate mai conservatoare bazata pe monogamia impusa prin norme sociale (dupa care va aparea o alta perioada in care poligamia va fi mai accentuata si tot asa ciclul se va repeta la nesfarsit). Voi reveni pe viitor cu postari mult mai detaliate referitoare la acest capitol. Oricum, in cadrul acestui blog veti intalni foarte des referinte la tendintele hipergame ale femeilor. 

Mitul monogamiei (I)

Povestea lui Og (mai lunga, cititi cu rabdare va rog)

Povestea noastra incepe acum vreun milion de ani in epoca de piatra. Intr-un trib oarecare, traia un tanar plin de ambitii. Numele lui era Og. Era baiatul sefului de trib. Og nu era nici prea inalt nici prea scund, nici prea gras nici prea slab dar era ambitios si determinat sa ajunga “cineva in viata”. Fiind baiatul sefului de trib era mereu in atentia celorlati membrii ai tribului. Bineinteles mai toate fetele tinere erau moarte dupa Og si ar fi dat orice sa fie bagate in seama de catre tanarul nostru. Og avea multi prieteni dar cei mai apropiati erau Bog, baiatul samanului tribului si Dog, baiatul sefului cetei de vanatori si razboinci ai tribului.

Atat Bog cat si Dog aveau trecere la domnisoare dar nu se comparau totusi cu Og.  

Mandria cea mai mare a lui Og era pterodactylul personal (da, da, stiu ca nu mai existau pterodactyli in epoca de piatra dar nu incercati sa-mi stricati povestea). Pe pterodactyl il chema “Bently” si fusese domesticit de familia lui Og dupa ce il gasisera in padure ranit, ratacit si flamand. L-au adoptat, l-au hranit si Bently a crescut mare, frumos, falos si foarte fitos. Cand Og zbura cu Bently deasupra padurilor si lacurilor, simteau ca sunt regii universului. Cine mai era ca ei?    

Una peste alta, lucrurile mergeau bine pentru Og, Bently si prietenii lor Bog si Dog. In fiecare zi aparea o noua domnisoara care incerca sa le intre in gratii, se distrau de minune, de lucrat lucrau altii pentru ei. “Altii” insemna o gramada de amarasteni, parliti si fomisti. Unii lucrau in constructii (la colibele si templele in care locuiau mai marii tribului), altii in agricultura, altii vanau, iar unii aparau tribul de invaziile altor triburi (desi barfele rautacioase spun ca de fapt chiar ei jefuiau alte triburi vecine la indemnul mai marilor tribului nostru).

Una peste alta, amarastenii nu prea erau multumimi. Lucrau mult, aveau putin, si culmea ca din atatea fete tinere doar putine ii bagau in seama. Mai toate erau dupa Og, Bog si Dog. Cand ii vedeau pe cei trei prieteni ai nostri cu cate 10 domnisoare zburand cu Bently deasupra satului ii apuca o ciuda grozava. Incet incet, s-au vorbit intre ei si au decis sa isi caute viitorul in alte parti. Unii au plecat sa traiasca cu tribul vecin din nord, unde se zvonea ca sunt o gramada de fete singure. O parte dintre vanatori, in loc sa aduca vanatul acasa si sa-l predea mai marilor tribului, s-au apucat sa-l vanda la negru (fara plata taxelor si impozitelor aferente) tribului vecin de la sud. Unii dintre agricultori au plecat la vecinii de la rasarit care aveau nevoie disperata de agricultori (mai ales pentru productia de capsuni, gulii si varza de Bruxelles). La apus era desert asa ca acolo nu a plecat nimeni. In scurt timp tribul nostru a ramas fara baieti tineri si in putere. Tot in scurt timp, majoritatea feteler tinere au ramas insarcinate in urma aventurilor cu cei trei prieteni ai nostri (20 de catre Og, 10 de catre Bog si 5 de catre Dog) si aveau nevoie de mai multe resurse pentru ele si copiii care erau pe drum, adusi de barza binenteles. Mai marii satului nu vroiau sa imparta cu fetele tinere ramase insarcinate iar amarastenii ramasi in sat (femei si barbati mai in varsta) nu prea aveau ce sa imparta, desi ar fi vrut. 

Asa ca, un consiliu local intrunit in conditii de urgenta, a dezbatut situatia prezenta si s-a ajuns la concluzia ca situatia prezenta nu era viabila pe termen scurt, mediu si lung asa ca era nevoie de un plan solid de actiune pentru redresare. Au fost trimisi soli catre triburile vecine, cu propuneri avantajoase de reintoarcere catre tinerii plecati, de care era atata nevoie pentru o buna functionare a societatii. Tinerilor li le propunea ca fiecare poate sa-si aleaga o domnisoara (ma rog, unele chiar erau domnisoare iar altele erau de fapt "foste" domnisoare intrucat erau deja cu copii sau erau insarcinate), cu consimtamantul acestora, care se vor numii “sotii” si cu care vor forma o uniune numita “casatorie”. Tinerii urmau sa aiba grija de tinere si ele de ei si astfel problemele existente s-ar fi atenuat sau chiar eliminat in timp. Astfel, mai marii tribului si cei mai in varsta nu mai trebuiau sa aiba grija de fetele tinere (cu sau fara copii), in timp ce tinerilor plecati in triburile vecine li se ofera o partenera de viata. Multi au accepat. Viata in triburile vecine nu era asa de roz cum credeau ei, nici la vecini nu umblau cainii cu covrigi in coada (da, da, nu existau pe atunci caini, stiu si asta,dar expresia exista, nu fiti asa de pisalogi). Zis si facut, multi tineri s-au intors, si-au luat in primire atat noile tovarase numite “sotii” cat si noile atributiuni, responsabilitati, indatoriri si obligatii de rigoare si s-au apucat vartos de lucru (agricultura, vanat, pescut, constructii etc). Satul a inceput sa prospere, s-a extins, obiceul a fost preluat (contra platii unor drepturi de autor catre tatal lui Og) si de catre alte triburi.

Sigur, multe din fetele tinere tot mai tanjeau dupa Og, Bog si Dog. Ce n-ar mai si dat sa dea o tura cu Bently peste paduri si lacuri. Era mai complicat acuma. Aveau “soti”. E adevarat ca multe profitau de o clauza contractuala, scrisa foarte marunt ca sa nu poata fi citita de catre “sotii” lor. Clauza spunea ca fetele (numite acuma “sotii”) puteau sa-i mai viziteze pe Og, Bog si Dog in conditiile in care “sotii” lor nu erau prezenti. Dar parca nu mai avea farmecul de dinainte. Aveau acum copii, copiii cereau de mancare, mai erau si “sotii” lor, intre timp aparusera alte fete mai tinere si fara copii care incercau la randul lor sa-i ademeneasca pe Og, Bog si Dog, asa ca noile “sotii” au uitat incet incet de prietenii nostri. Timpul a trecut, eroi nostrii au murit, altii le-au luat locul dar obiceiul a ramas (intre timp au aparut tot mai multe clause contractuale scrise si mai marunt). Cam asta a fost toata povestea.

Ah, vreti sa stiti si ce s-a intamplat cu Bently? 

A mai trait vreo suta de ani, intrand incet in banalitatea vietii cotidiene, ducea copiii noilor cupluri la scoala, in timp isi pierduse hazul si energia si parca nici noile generatii de fete nu-l mai bagau in seama. Aparusera alte dihanii mai interesante decat el cum ar fi fost brontozaurul rosu Ferarila. Se spune ca niste arheologi i-ar fi gasit scheletul undeva prin America acum 40-50 ani si l-ar fi dus la muzeu sa-l vada generatiile prezente si viitoare.

Acu' chiar ca am terminat povestea.

Daca nu ati inteles ceva din povestea asta inseamna ca mai trebuie sa dati odata Bac-ul pana intelegeti.

What is Love?...

Nu as putea sa am un asemenea blog fara sa incerc sa raspund la eterna intrebare "Ce este dragostea/iubirea?"

Iubirea este fara indoiala cel mai minunat sentiment pe care o persoana il poate simti. Iubirea este hrana de care are nevoie inima ca sa functioneze, paradoxal, putind fi si otrava care face inima sa se ofileasca. Iubirea face pamantul sa sa invarta si soarele sa straluceasca. Iubirea ne face sa ne simtim atat de fragili dar in acelasi timp atat de puternici. Iubirea i-a facut pe Romeo si Julieta sa sufere si sa sfarseasca tragic. De-a lungul anilor s-au scris poezii, romane si cantece, s-au pornit razboaie si s-au incheiat armistitii si aliante. Ce romantic pot sa fiu, nu-i asa?

Hai sa vedem totusi ce se ascunde de fapt in spatele acestei bazaconii numite “iubire”.

In cartea “The Four Loves” C.S Lewis, sub influenta filozofica a Grecilor antici, distinge patru tipuri de “iubiri”

1. Storge (Afectiunea), bazata pe familiaritate dintre anumite persoane.
2. Philia (Prietenia), bazata pe legatura dintre persoane care impart interese comune
3. Eros (Romanta), bazata pe legatura emotionala dintre persoane
4. Agape (Dragoste neconditionala), bazata pe grija neprecupetita si dorinta de a face bine indiferent de circumstante

Intrucat “The Four Loves” este scrisa dintr-o perspectiva religioasa, cred ca omite in mod intentionat partea sexuala a iubirii. Erosul reprezinta practic nici mai mult nici mai putin decat dorinta sexuala, strict animalica, fara nici o alta conotatie. Erosul este o manifestare a dorintei de reproducere manifestata catre o anumita persoana de care suntem atrasi (iar aceasta atractie nu e altceva decat semnalizarea in subconstient a unei compatibilitati genetice cu acea persoana).

Ce se intampla in creierele si corpurile noastre atunci cand simtim atractie fata de cineva? Cercetatorii Americani Candance Pert si Nancy Ostrowski teoretizau in 1976 faptul ca la baza “iubirii” ar sta endorfinele, substante secretate cand doua persoana sunt indragostite una de alta.  Alti cercetatori considerau phenylethylamina (prezenta in cantitati mari in ciocolata) ca fiind “molecula iubirii”. In timpul stagiului de “indragostire”, sistemul nostru nervos elibereaza o gramada de compusi neuro-chimici cum ar fi dopamina, norepinephrina, adrenalina, serotonina etc. De cate ori avem un raport sexual sexual, corpurile noastre emana mari cantitati de oxitocina care ne face sa ne simtim “apropiati” de acea persoana. Oxitocina ne face sa dorim sa mai vedem acea persoana, sa o tinem in brate, sa mai avem alte raporturi sexuale cu ea, in urma carora se vor elibera alte cantitati de oxitocina si tot asa creindu-se un cerc vicios.

Nu sunt un om de stiinta in domeniul chimiei sau neorologiei ca sa intru in detalii ulterioare prea stiintifice care sa va plictiseasca de moarte. Dar tineti minte, de cate ori credeti sa sunteti indragostit, nu e nimic altceva decat creierul vostru care vrea sa va transforme intr-un laborator ambulant de chimie. Chiar vreti sa ajungeti asa ceva? Daca ne explodeaza in fata vreo eprubeta cu vreo dracovenie de substanta de asta mai sus mentionata si ne face parul maciuca ca la un savant nebun? Cum ne-ar sta?   

Cuvant Inainte

Bine ati venit in “Paradisul Pierdut”, un blog care doreste sa va intampine cu subiecte interesante, captivante si mai ales cat se poate de controversate si incendiare. Nu stiu daca blogul va deveni un succes sau va fi ingropat in groapa de gunoi a internetului. Doar timpul ne va spune. Sper totusi ca va avea succes in timp.

Se pare ca in ultimii ani Romanii au prins tot mai mult gustul blogurilor. Asa ca m-am gandit sa fac si eu un blog despre ceva ce m-a fascinat de ani de zile, si anume relatia dintre femei si barbati. Un subiect care a nascut atatea controverse de-a lungul secolelor. Un lucru aparent banal dar atat de complex si complicat. Cred ca s-ar putea scrie milioane de pagini si tot ar mai fi de spus ceva.

Cum de ma fascineaza tocmai acest subiect? Greu de spus ce a stat la baza acestei fascinatii. Poate ca faptul ca in majoritatea cazurilor, barbatii nu par sa inteleaga femeile, femeile nu par sa inteleaga barbatii si in plus cred ca nici nu prea se inteleg pe ele insele (oops, am zis-o, v-am spus de la inceput ca blogul va fi controversat).

Nu am pretentia ca stiu tot. Nici pe de departe. Dar macar incerc din greu sa inteleg. Asa ca sper, sa ne ajutam unii pe altii sa intelegem cat mai bine sau macar sa ne deschidem ochii si sa ne facem sa observam detalii pe care nu le-am remarcat pana acum.

Nu vreau ca blogul sa cada in extrema unui intelectualism exclusivist, arogant si pompos dar nici in extrema badaraniei, ignorantei si inculturii de mahala. Vreau in schimb ca sa faca niste observatii si analize cat mai realiste si sincere, chiar daca prezentate sub o forma ironica, satirica si comica, sa sparga tabuuri, sa ridice semne de intrebare si sa ofere raspunsuri. Nu vom afla totusi adevarul absolut pentru ca nu cred sa existe. Fiecare avem pareri si credinte diferite, experiente de viata diferite, venim din medii diferite asa ca va fi greu sa ajungem la un consens.

Recunosc ca nu imi place prea mult sa scriu. Prefer sa fac sau sa vorbesc. Dar pentru a avea un blog va trebui sa scriu. Mi-ar place sa am un show la TV sau macar la radio pe aceasta tema dar cum e mai greu la momentul de fata va trebui sa ma multumesc cu acest blog.

Nu stiu ce as putea sa mai adaug in acest prolog.

Ah da, poate va intrebati de ce blogul se numeste “Paradis Pierdut”. In primul rand pentru ca totdeauna mi-a placut cum suna in engleza “Paradise Lost”. Apoi pentru ca Paradise Lost e poem epic atat de faimos despre marire si decadere. Si nu in ultimul rand pentru ca atatea relatii dintre barbati si femei se transforma cu timpul in aceste “paradisuri pierdute”, pierdute prin ignoranta, delasare, slabiciuni, lipsa de intelegere si respect reciproc, influenta nefasta a persoanelor din jur si a conditiuilor socio-economico-culturale si multe altele.  Si daca vreodata ne vine mintea la cap, de multe ori e prea tarziu sa mai reparam ceva, asa ca cu cat invatam mai multe trecand prin viata cu atat avem sanse mai mari sa evitam repetarea greselilor trecutului.

Cam atat pentru inceput.

Va astept pe cat mai multi sa vizitati blogul si sa contributi prin comentarii si sugestii. Nu va jenati si nu fiti timizi. Daca aveti ceva de spus, spuneti. Nimeni nu va va taia limba. Cu siguranta eu nu ma voi jena sa spun lucrurilor pe nume, cel putin din punctual meu de vedere. Sper ca vom invata cat mai multe impreuna. Va astept.