Povestea lui Og reflecta cat se poate de bine (chiar daca prezentata intr-o forma alegorica si satirica) dinamica relatiilor dintre sexe de la inceputul omenirii. Pe scurt, in conditiile in care societatea nu impune anumite reguli de buna convietuire, barbatii sunt poligami iar femeile sunt hipergame, adica tintesc catre barbati cu statut social mai ridicat sau cel putin egal cu al lor (hipergamie).
Cu alte cuvinte, in conditiile unei piete sexuale (sexual market) libere si neregularizate, barbatii vor incerca sa aiba cat mai multe partenere iar femeile vor incerca sa aiba doar “crema” barbatilor, adica clasa conducatoare/elita (fie economica, politica, militara, religioasa sau sociala) chiar daca vor trebui sa imparta barbatii din aceasta elita cu alte femei "concurente". Monogamia a fost impusa de-a lungul timpului tocmai pentru a evita dezechilibre in structurile societatii, care ar fi atentat la buna functionare a respectivei societati. O societate care nu se bazeaza pe relatii monogame nu poate functiona la parametrii normali decat pe o perioda scurta de timp, ulterior prabusindu-se in mod inevitabil. De ce? Simplu. Atat clasa conducatoare (barbatii si/sau femei) si femeile obisnuite isi bazeaza buna desfasurare a vietii cotidiene pe contributia barbatilor obisnuiti. Fara de ei societatea ar colapsa. Ei sunt cei care (in cea mai mare masura) construiesc, intretin, apara si dezvolta tot ce tine de “infrastructura”. In momentul in care acesti barbati obisnuiti isi pierd interesul si motivatia de a sustine o anumita societate, aceasta se prabuseste cat se poate de repede. Iar cea mai buna motivatie a fost de-a lungul historiei tocmai “familia”, adica relatia monogama dintr-un barbat si o femeie si urmasii lor biologici (copii). Ce s-ar intampla daca monogamia nu ar fi “impusa” de catre societate ca un fel de mechanism de auto-prezervare? S-ar produce o polarizare sexuala extrem de periculoasa. Clasa “conducatoare” ar acapara (fortat sau nu) majoritatea femeilor formand adevarate haremuri, femeile ar tinde (fortate sau din placere) catre clasa conducatoare iar barbatii obisnuiti s-ar trezi fara posibiliatea de a-si intemeia o famile (sotie si copii legitimi). Ce s-ar intampla in acest caz? Barbatii obisnuti (si in special cei tineri, care au reprezentat tot timpul grupul demografic cu cel mai mare grad de volatilitate si periculozitate) ar trece la actiuni violente indreptate asupra clasei conducatoare si femeilor sau ar abandona pur si simplu respectiva societate fie in mod pasiv (prin delasare si neimplicare in activitatile curente) fie in mod activ (prin plecarea catre alte regiuni/zone/tari/societati care le-ar oferi conditii mai favorabile de acces catre femei).
Acum poate intelegeti semnificatia titlului, si anume “mitul monogamiei". Mit pentru ca oamenii nu sunt “nascuti” monogami ci sunt “crescuti” monogami, tocmai pentru a putea perpetua societatea in care traiesc.
Se pare ca doar 3-5% dintre mamifere sunt monogame (monogamia la mamifere) iar oamenii nu fac parte din acest mic procent.
In ceea ce priveste societatea moderna parerea mea este ca incet incet instabilitatile socio-economice actuale vor duce la deregularizarea monogamiei formale (prezenta in ultimele 2 secole) si se va tinde catre formarea a tot mai multe “haremuri de facto” (exemple de haremuri moderne).
Aceasta societate a viitorului termen scurt-mediu nu va fi viabila pe termen lung si va fi inlocuita de catre o societate mai conservatoare bazata pe monogamia impusa prin norme sociale (dupa care va aparea o alta perioada in care poligamia va fi mai accentuata si tot asa ciclul se va repeta la nesfarsit). Voi reveni pe viitor cu postari mult mai detaliate referitoare la acest capitol. Oricum, in cadrul acestui blog veti intalni foarte des referinte la tendintele hipergame ale femeilor.
Vai, vai, vai. Ce am mai râs la articolul ăsta. Aparte că constituit pe un fundament fals istoric, oricât s-ar încerca să fie glumeţ, el continuă din greşeală în greşeală.
RăspundețiȘtergereÎn primul rând că monogamia este o consecinţă a altor evenimente.
Întâi de toate a existat poliamorul cu cele trei forme ale poligamiei. Adică, într-un fel de paradis de flower and power şi make love no war, actul sexual în grup nu era considerat o orgie ci o uniune fizică multilateral consfinţită.
Desigur că acest paradis a durat puţin fiindcă bărbaţii au realizat că nu-şi pot deosebi propriile progenituri, dat fiind faptul că totul era la comun, nu se mai putea desemna exact care copil era al cutărui bărbat. Acest interes era pur politic pentru desemnarea clară a unui conducător stabilit pe linie sanguină şi nu pe cine ştie ce alte merite. Asta a făcut să fie consfinţită poliandria şi pe cale de consecinţă matriarhatul(chestie care, indiferent ce ar zice unii şi alţii există şi azi). Nu mai interesa pe nimeni cine e tatăl copilului când mama era destul de clar că poate fi extrem de simplu de stabilit. În această perioadă femeile erau cele care stabileau câţi bărbaţi să aibă şi pe care :P
Desigur că nici acest Paradis nu a durat prea mult, bărbaţii şi-au dat seama ce tâmpenie au făcut propunând poliandria, aşa că prin forţă(cum altfel) au inventat o altă formă de existenţă a societăţii, şi anume monogamia. Doar că monogamia este doar pentru mase. În anumite cercuri, mai puţin ştiute, se practică în continuare poliginia-obicei de care bărbaţii, chiar şi în ziua de azi,nu se pot dezbăra indiferent de canoanele şi dogmele de bla bla bla pe care tot ei le-au inventat ca motiv pentru suprimarea poligamiei în toate cele trei forme ale sale
Ti-am zis eu ca iti place matale sa ma necajesti. Recunoaste ca am dreptate si mai ales ca ce ai scris tu nu difera in fond de ce am scris eu. Unde e diferenta?
RăspundețiȘtergerePăi diferenţa este că tu declari că poliginia este o stare apărută ca o consecinţă comportamentală a femeilor (domne' io stăteam cuminte, pe fotoliul meu şi mă uitam la meci, sugând dintr-o bere în timp ce-mi scobeam dinţii cu niscaiva seminţe, când deodată au apărut nişte nemernice, nişte păcătoase, nişte deşănţate, nişte despuiate şi despletite care s-au urcat pe mine şi au început să mă ademenească, şi erau aşa de multe că nu am mai rezistat şi m-am dedat păcatului).
RăspundețiȘtergereNimic mai fals. Poliginia a apărut tocmai invers. Dacă toate celelalte forme pomenite de mine nu au rezistat, asta a fost din cauza bărbaţilor. Dacă monogamia rezistă, este doar din cauza femeilor :P
Huh, scriem împreună o carte, numai şi numai din contre :P
Coano, m-ai invartit si m-ai zapacit mai abitir ca pe o roata de velociped. Stai sa vedem daca inteleg ce vrei sa zici. Pai eu vorbeam de monogamie nu poliginie. Poliginia este prea putin raspandita si nu incadreaza cu instinctele femeilor. Ne incurcam in dialectica.
RăspundețiȘtergereSa le enuntam. Avem poligamie (un barbat si mai multe femei, foarte raspandita de zeci de mii de ani si mai rar in prezent, din cauza legilor), poliginie (barbati si femei la plezneala, nerelevanta, a existat poate doar in povesti), poliandrie (o femeie si mai multi barbati, destul de raspandita acu zeci de mii de ani sau mai recent in societati foarte innapoiate tehnologic) si monogamie (un barbat si o femeie, forma oficiala de ceva vreme). Cam astea sunt.
Eu am zis ca monogamia a fost inventata de barbati si sustinuta de barbati si femei ca societatea sa poata avansa (vezi Povestea lui Og din postarea Mitul Monogamiei I), in ciuda instinctelor, atat ale barbatilor (poligamie) cat si ale femeilor (hipergamie, tendinta de a cupla numai cu barosani). Nu esti de acord cu asta?
Contră
RăspundețiȘtergere